29 mai 2011

Oaze de liniște...


 Această imagine mă duce cu gândul la minunatele Grădini specific japoneze și... sunt aici... aproape... în minunatul Parc Herăstrău din București... O încântare pentru ochi și... suflet.

 Pe malul lacului, în special în anumite luni de toamnă, paletarul de culori și nuanţe este deosebit și captivant...

... iar pe malul opus se ridică monumentala construcție arhitectonică a clădirii Casei Presei Libere care, pe mine unul, mă duce cu gândul la anumite Castele medievale răspândite pe bătrânul continent...

28 mai 2011

Scurtătura...


Am o veste bună pentru amatorii de drumeţii... Am găsit o scurtătură!!
Am ajuns din Bușteni în Sinaia...  nu cu trenul, nu cu mașina, nu pe jos ci...  pe sus!
Am urcat Jepii la Cabana Caraiman (2025m.), am străbătut platoul Bucegilor printre Şnepeni la Cabana Piatra Arsă (1050m.) și am coborât pe la Cabana Poiana Stânei...
Super!... Super peisaj!.. Super Ozon!... Super la superlativ!... a doua oară într-o lună... nu la munte ci... pe munte! M-aș îneca în natură și săptămânal dacă s-ar putea...
V-o recomand tuturor... cum ce!?... scurtătura!

Fascinaţia norilor...


 Caldă culoare,

 Dulce mângâiere...

Vis răzleț,

Mândru, semeț.

26 mai 2011

Filmul unei zile pline...


Băiță bună!... momentul de liniște... liniștea de dinaintea furtunii!...

Haideți la povești!!... povești de adormit copii... 
Pe tine te ia somnul iar ei!?... ei se prăpădesc de râs...

"Te rog să mă ierți!"
... şi cum să nu ierți!?...

Vis spulberat într-un gând atârnat...

Copilărie fericită...


 Idealul copilăriei fericite... să zbori tot mai sus...

Sus!... acolo sus... unde nici cu gândul nu ajungi...

Şi dacă nu ai ajuns atât de sus... vine Moș Ene și te ajută...

Zâmbete pe plajă...


Stai așa!!... Ești udă și rece...

Ce plăcere poate fi mai mare pentru un copil la mare!?...

23 mai 2011

Răsărit la mare...


M-a trezit prima rază de soare...


Tot mai multă lumină şi culoare se revarsă de la orizont...

O geană... o rază... un ochi de lumină... o pală de culoare...

O nouă zi se naşte, un nou gând îmi umple sufletul, o nouă speranță mă mângâie pe faţă, o noua briză de lumină îmi răvăşeşte părul...

Rândunelele sunt primele care se avântă în briza rece a dimineţii...

Deja îi simt căldura, îi simt mângâierea... mă umple de culoare și speranță...

O simfonie de culori într-o reverie de lumini calde... pentru acest spectacol iubesc eu marea...

3 mai 2011

Liniște...



Un loc unde se aude liniștea plângând... un loc unde poți simți umbrele umblând... un loc unde poţi vedea timpul ascultând... Perspectiva luminii tăcute în strigătul stingher al vremurilor trecute...

Să vezi realitatea...



Se zice că ochiul percepe de o mie de ori mai multă informație decât mintea... Mintea dacă nu este instruită, dacă nu este erodată, lasă să deruleze imagini care pentru ea practic nu există... și cu toate acestea fără percepția minţii ochiul ar fi total inutil.
O minte antrenată percepe câteodată mai mult și decât ii oferă multitudinea de nervi optici... iar la aceasta contribuie memoria, simțul artistic, imaginația, etc. O simplă și banală imagine devine muzică, liniște sau zbucium, terapie, poezie...
Realitatea este ceea ce gândești... nici pe departe ceea ce crezi că vezi... Cu toate acestea, trebuie să vezi ceea ce gândești!