Luminile din umbră...

Micul secret...

Aurul nostru...

Oriunde te uiți... tot muntele!

Munții noștri...

Micuțul... scoate capul...

Macro... puritate...

Dezmorțiri... schimbările primăverii...

Autostrăzi... vegetale...

Texturi... forme... culori... 

bio senzații...

Jurnalul fericirii...

"Alergăm după fericire pană departe, 

fie pe mare, fie pe uscat,

  dar fericirea e aici...

... aproape."

 – Quintul Horatius Flaccus

La umbra palmierilor...

Dimineți răcoroase...

Natura reînvie, natura răzbeşte...

Descântec în culori şi lumini...

Fresh mint...

Este primul firicel de mentă ce mi-a apărut în balcon... În ziua de azi n-aș mai putea să stau fără să simt mireasma plantelor aromatice... O plantă destul de rezistentă și ce e cel mai important... este perenă. De multe ori, atunci când trebuie să le ud, timp de câteva minute bune, sunt învăluit în mireasma specifică, nu numai în balcon ci şi în întreaga cameră... Merg să tund câteva frunzulițe pentru o salată de vară! (Fotografia este prelucrată în Photoshop doar pentru a reda impresia unei reflexii)

Ultimul dans...

     Cui nu-i place să danseze!?... cui nu-i place dansul în sine... muzicalitatea, armonia, expresivitatea lui... Pentru mulți dintre noi dansul este un refugiu, un mod mai simplu de exprimare, un mod de detașare sau de socializare...
     Dar mă întrebam, oare câți dintre noi observă în jurul nostru și alte metode de exersare și exprimare a dansului, câți observă și dansul naturii!?...
     Dacă tot percepem și melodicitatea sunetelor produse de natură, de ce nu am merge mai departe, să percepem și mișcarea în natură, ca pe un atractiv, impresionant, lasciv și armonios dans... unduiri, fluturări, legănări, îndoiri, răsuciri, vibrări, torsionări, aplecări, plesnituri, frecări, plutiri... Hm!... ma mai ajuta cineva??...

Să vezi realitatea...

Se zice că ochiul percepe de o mie de ori mai multă informație decât mintea... Mintea dacă nu este instruită, dacă nu este erodată, lasă să deruleze imagini care pentru ea practic nu există... și cu toate acestea fără percepția minţii ochiul ar fi total inutil.

O minte antrenată percepe câteodată mai mult și decât ii oferă multitudinea de nervi optici... iar la aceasta contribuie memoria, simțul artistic, imaginația, etc. O simplă și banală imagine devine muzică, liniște sau zbucium, terapie, poezie...

Realitatea este ceea ce gândești... nici pe departe ceea ce crezi că vezi... Cu toate acestea, trebuie să vezi ceea ce gândești!

Închipuie-ți...

 Închipuie-ți că ești culoare...

închipuie-ți că ești lumină...

închipuie-ți că eşti gândul meu...

închipuie-ți că ești visul meu...

Închipuie-ți că ești doar ceea ce eu nu pot fi... 

închipuie-ți că ești culoarea vie scăldată în lumina dimineții... 

închipuie-ți că ești gândul ștrengăresc din visul copilăriei...

Doar... închipuie-ți și atât...