Leagă șnur prin ochi de stradă,
mângâiere de crepuscul crud.
Atârnă gânduri albe în cascadă
adunate de pe caldarâmul ud.
Improvizează verde într-un inel,
iarbă slută cu miros de fân
de sub băncuța scrijelită rebel
de cavalerul cu alura-i de spân.
Memorează un vis între pavele
amintește-mi să privesc la stele.
Cioplește-mi teatru de nuiele
și o alee dreaptă printre ele.
Inventează ori albastru semafor,
desenează-mi impecabilul dâmb,
ori scutură îmbrățișare pe-un nor,
ascunde-mă în orașul strâmb.
Imagine prelucrată pentru realizarea unei coperți de pe un volum editat de mine ce îl puteți răsfoi în Biblioteca Blogului meu.
